M-am
rătăcit în apele adânci ale nicăierului cautandu-te, ale non-timpului
şi non-spaţiului. Am trăit fara timp în ireal ceva real. Si am fost prea
mult pentru tine. Tu ai trait in real imbracat de timp. Iar acum ai
nevoie de mine cu tine, dar nu de mine. Ti-e frica de tine fara mine. In
timp, cu timp..oare pot picta viitorul?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu