miercuri, 18 februarie 2015


...pentru prima oara cand razboiul din mine are sens...
Te pierd si te regasesc…Ma pierzi si ma intalnesti…Atat de istovitor…am obosit si ma opresc…si sper sa ma gasesti…doar daca ai sa  ma cauti…Don”t be late!
Te-as tine in brate ca sa imi asezi lumea la loc!

joi, 12 februarie 2015

Tacerea ? E ca apa de mare ... doar macina ...
Te trăiesc mai mult decât te trăieşti pe tine însuţi. Conturul meu eşti tu. O coajă dură, îndrăgostită de cunoscut....Eu...doar o fantezie!!!

Un strop al gândurilor tale sau strecurat în palmele mele. M-am spălat cu ele pe faţă.. şi-am întinerit. Mi-e dor să plâng prezent, de dorul din trecut. Oare vom calca pe viitor? 
 Sunt stangaci deci nativ trag f bine ...

Tousi ...don't wanna' mess with you ...
De poti, stapaneste-ma ..doar nu-ti doresti la vara viitoare sa plang singura pe malul marii ..sa ma privesti de la geamul tau cum alerg pe strazile proaspete pavate..sa nu te gandesti ca si eu sunt proaspata..m-am invechit si m-am ratacit.  Privind spre geamul tau imi legan capul in maini, sa stii ca tu ma dori, doar in manile mele mi-am gasit refugiu..
Eu mereu prefer ploaia, distruge liniştea ta şi îi dă naştere linistii mele şi e apă... ca celulele mele intra in contact cu apa ...ca la nivel molecular ma schimb ...
   mi-am facut o casa sub dus..vii?
De cate ori nu m-am trezit cu : “buna dimineata,soare!” Atat de multe dimineti in care m-am trezit zambind..
O boare de cafea imi atrage simtul olfactiv si ma indrept cu repeziciune spre biroul unde se afla atatea si atatea amintiri de peste seara...mereu seara imi adun clipele si-mi construiesc ziua asa cum doresc.. cu grija, sorb fiecare picatura savurand’o pana la ultima esenta.
 Stau din nou la birou si iti scriu, vreau sa fiu singura cu tine, am nevoie de doza mea numai cu tine si dintr-o data parca iti vad de chipul zambitor, caldura ta,de vocea ta, mangaierile si cuvintele ce m’au insotit in tot timpul asta,langa tine...inchid ochii si privesc cum stam intinsi pe pat, eu imi beau cafeaua, ne tachinam, ne spunem unul celuilalt ce simtim, eu cu capul pe pieptul tau, tu cu mana pe pieptul meu...fumand amandoi o singura tigara..imi place sentimentul de-a imparti aceeasi tigara amandoi..iti plimbi degetele prin parul meu gandindu-te la cine stie ce .. iti cobori capul spre gatul meu si ma saruti usor cu varful buzelor .. iar eu privind in sus la tine iti zambesc.. te sarut scurt.. apoi ma abandonez in linistea din bratele tale..in siguranta ce mi-o ofera trupul tau lipit de mine si apoi te aud soptindu-mi: “asa vreau sa fii mereu,sa nu te schimbi!”..si ma bucur ca un copil, ca o adolescenta, ca o iubita ..apoi continui sa-mi spui soptit ca mereu iti va fi dor de parfumul meu, de zambetul, de ochii, de sufletul meu care te simte mereu ... care iti trimite ploaia si odata cu ea si linistea ca exist si ma gandesc la tine...iar eu iti sorb fiecare soapta si ma hranesc cu ele si imi spun ca sunt cea mai fericita femeie..ca te-am gasit, ceea ce avem noi nu tine de lumea materila..nu tine decat de noi..cand suntem amandoi..Dupa ce-am vorbit o noapte intreaga, cand am inchis mi s-a facut dor de tine. Un dor atât de cumplit, atât de dureros, încât cred ca nu se mai potriveste cuvântul „dor”.
  Am crezut ca-mi va trece, ca, printr-o minune, ma voi pomeni într-o alta lume, ca voi scapa de apasarea aceea aproape inumana pe care o simteam în toata fiinta mea. O oribila senzatie ca ma pierd...ca te pierd.. Exista, desigur, un punct al minimului de rezistenta. Ajunsesem acolo.
  Iti aduci aminte?
 " You missed the point ... Ego-ul meu sta in conversatiile de genu care de cel mai multe ori imi lipsesc mai mult decat aerul ... nu ego-ul mi-l hranesti tu ... :) fiinta .."

miercuri, 11 februarie 2015

Ma asez iar în pat cu regretul imens, cu golul care se mareste pe zi ce trece si mi-e frica.. mi-e frica ca nimeni în afara de el nu-mi va putea umple vreodata inima , de pura placere de a sta noptile pâna târziu , la telefon , discutând despre nemurirea sufletului si neepuizabilul subiect , al dreptatii în lume...

Suna telefonul…..Nu! Acuma nu mai suna...Traim pe un teren neutru!!!!

marți, 10 februarie 2015

"De neuitat" suna de parca as fi pierdut deja cursa uitarii. :). Sincer eu aleg varianta simpla, imi strang catrafusele si am plecat (de cele mai multe ori nici macar nu mai zic)... prefer sa las timpul sa imi linga ranile, n-o fi cea mai buna varianta dar e cea mai sanatoasa pentru integritatea mea mentala. Daca dupa ceva timp ne reintalnim insemna ca fie e ruda cu bumerangul fie chiar avem chestii reale nerezolvate , daca nu ne mai intalnim ... e perfect ! :)
 

E perfect! Suntem la runda cu bumerangul..caci nu stiu ce sa inteleg?!

Avem chestii reale nerezolvate? Unde ne incadram?

Dar în mod paradoxal, atunci când îţi pasă de o persoană şi te învârti ca un leu în cuşcă pentru că arzi de nerăbdare să vorbeşti cu el, preferi să taci. Vrei să facă celălalt primul pas, să vezi că-i pasă…şi mai ales să nu arăţi cât de mult îţi pasă ţie. Simţi că dacă laşi de la tine ai părea mai slab şi i-ai permite să te domine, ai rămâne gol în faţa lui şi s-ar uita nestingherit în sufletul

tău, în timpul ce el e îmbrăcat până în gât. Aşa că preferi să nu spui nimic, dar să îi verifici în schimb profilul de Facebook din oră în oră, să te uiţi la telefon din 5 în 5 minute şi să faci toate lucrurile pe dos pentru că gândul e în altă parte. Nu poţi să te concentrezi la nimic, eşti irascibil şi nu ştii de ce. Apropo, e dovedit ştiinţific (:D) că atunci când eşti supărat “fără motiv”, de cele mai multe ori ţi-e dor de cineva. Aşa că lasă orgoliul şi vorbeste cu mine!

Astazi pentru prima oara dupa multe luni..m-ai inaltat la cer si apoi zambind cu tigarea in coltul gurii, mi-ai dat drumul....Chiar daca in caderea mea ti-am zarit o lacrima
Ne vindecam hranindu-ne cu coji de nuca..poate asa prindem si noi coaja ..
Eu nu vreau sa stau inchisa..Tie iti este bine?

Cum reusesti sa fii prezent..intodeauna..chiar (si prin) absenta ta?!!!!

-Esti o fantezie..
-Totul e o
fantezie!
-Nu-irau...decat nimic..

luni, 9 februarie 2015

Sper sa nu te retragi cand  te voi dezbraca din priviri. Stai linistit ca te imbrac la loc in cuvinte. Sper ca nu te deranjez daca nu te intreb ce faci maine sau daca vreau sa stiu ce o sa faci pana o sa mor!  Da. Stiu ca suna dubios. Vreau sa intru in tine prin efractie si sa nu mai plec niciodata. Stiu ca nu sunt candidata ideala, dar ia-ma pentru o perioada de proba, care sa dureze toata viata.
Iti aduci aminte? Negru impecabil ... aproape oximoron , nici macar logic ! Love it !
Asa e sufletul meu cand e singur!

Te-aş recunoaște chiar şi-n întuneric....după cum taci....după cum te misti ..dupa cum tragi din tigare..

duminică, 8 februarie 2015

Nu te baza niciodata pe o singura persoana pentru o stare , asta e printre primele reguli ! Oricine poate fi intr-o anumita situatie "persoana care te face sa razi" si e ok sa profiti de momentul respectiv. Relaxarea pentru mine e momentul in care ma uit pe tavan , caut imperfectiuni la el si nu e absolut nimeni in jurul meu