Privesc în gol până când soarele imi cade-n ochi, iar sângele stropeste cerul. Cu zambetul pe fata si din distructivitate fac paşi pe deasupra morţii ce ma aşteaptă în pământuri. Gropi adânci doar pentru mine, locuri goale-n iad doar pentru sufletul meu. Eu nu ma nasc niciodata, doar ma reinventeaz, fiindcă nu sunt moarta.
Si de-mi jupoi pielea de pe oase, vei vedea că nu posed nimic mai mult decat... un trup, cu privire de femeie.